Vasile Balint, cunoscut ca Sile Cămătaru, judecat într-un dosar, alături de alte 53 de persoane, pentru șantaj, cămătărie și infracțiuni cu violență, a fost eliberat de la Penitenciarul Rahova, în urma unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
„Decizia a fost pusă în aplicare în noaptea de luni spre marți, el nu se mai află în custodia Penitenciarului Rahova”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Monica Pană.
Decizia de eliberare din penitenciar a lui Sile Cămătaru, aflat în arest din 23 februarie, a fost luată luni de judecătorii instanței supreme.
De asemenea, instanța supremă a decis eliberarea din arest a lui Marian Sîrbu, judecat în același dosar. Sile Cămătaru și Marian Sârbu au interdicție de a părăsi Bucureștiul.
Sile Cămătaru, alături de fratele său, Ion Balint, cunoscut ca Nuțu Cămătaru, au fost trimiși în judecată în 25 iulie, împreună cu alți 52 de membri ai clanurilor „Cămătarii” și „Sportivii”, fiind acuzați de șantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat și omor deosebit de grav.
Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București au deferit justiției 54 de inculpați, zece în stare de arest preventiv, printre care Ion Balint, Vasile Balint și Cristian Radu Roșca.
Grupările infracționale organizate Cămătarii și Sportivii erau specializate în săvârșirea de infracțiuni de violență – șantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat și omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă letală fără drept, potrivit DIICOT.
Din probele administrate în dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT rezultă că activitatea membrilor grupărilor s-a desfășurat pe două paliere infracționale.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 2008 – 2012, în spațiul public, membrii celor două grupări rivale au provocat conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremației la nivel infracțional în Capitală, situații ce au avut drept consecință directa punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a mai multor persoane.
Procurorii DIICOT au documentat și un alt aspect al activității infracționale a inculpaților, aceștia fiind suspectați că au săvârșit infracțiuni de violență, generatoare de beneficii financiare substanțiale, în principal în material acordării și recuperării unor împrumuturi de bani cu camătă, se mai arată în documentul citat.
Dosarul se judecă la Curtea de Apel București.
Magistrații de la Tribunalul București arătau în martie, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Sile Cămătaru, că acesta amenința direct invocând renumele său de șef al unei grupări mafiote și că „tiparul infracțional” al acestuia poate fi continuat cu ușurință în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate.
„În condițiile în care această activitate infracțională era desfășurată de inculpat direct din penitenciar, și în condițiile în care se afla în stare de recidivă mare post-condamnatorie, sunt împrejurări ce imprimă un grad de periculozitate extrem de ridicat acestui inculpat. Aceste date referitoare la persoana inculpatului, coroborate cu natura și gravitatea faptei și contextul în care a fost comisă – din penitenciar unde se presupune că inculpatul trebuia să își însușească alte principii de viață și sociale, ca urmare a programelor reeducative, și să facă eforturi pentru o reinserție în societate, conduc la concluzia rezonabilă că un astfel de tipar infracțional poate fi continuat cu ușurință în ipoteza unei eventuale lăsări în libertate, iar persiana inculpatului constituie un pericol social și concret pentru ordinea publică”, se arată în motivare.